Conform Legii nr. 292/2011 privind Legea asistenței sociale, cu modificările și completările ulterioare, statul acordă beneficiile de asistenţă socială prin autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare în domeniu.
Dreptul la beneficii de asistenţă socială se acordă numai la cererea scrisă a persoanei îndreptăţite, a reprezentantului familiei sau a reprezentantului legal al persoanei îndreptăţite.
Cererea este însoţită în mod obligatoriu de documentele doveditoare privind componenţa familiei, veniturile realizate, precum şi de orice alte documente privind situaţia membrilor familiei, prevăzute de lege.
Cererea, însoţită de documentele justificative, se depune şi se înregistrează la autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază teritorială domiciliază sau îşi are reşedinţa persoana care solicită unul sau mai multe beneficii de asistenţă socială.
Pentru beneficiile de asistenţă socială plătite din bugetul de stat, cererea, certificată de primar, se transmite până pe data de 5 a lunii următoare, pentru luna anterioară, la structura sau, după caz, la serviciul deconcentrat din subordinea plătitorului dreptului, pe bază de borderou. Verificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, în funcţie de tipul şi natura beneficiului de asistenţă socială, pe baza documentelor doveditoare ce însoţesc cererea, a informaţiilor furnizate de celelalte baze de date deţinute de autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a altor proceduri stabilite de lege.
Pentru fiecare beneficiu în parte, solicitantul trebuie să depună la Biroul Alocații, o cerere la care să atașeze actele ce atestă condițiile de eligibilitate.
Astfel, echipa Biroului Alocații prin atribuțiile ce stau la baza activității structurii sale primește, verifică îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, înregistrează, centralizează şi apoi transmite spre soluţionare către Agenția Pentru Plăți și Inspecție Socială București, cererile şi documentelor ce stau la baza acordării drepturilor depuse de către beneficiarii care au domiciliul/reședința pe raza sectorului 1, Bucureşti.
* Soluţionarea cererilor depuse în vederea obținerii indemnizaţiilor pentru creșterea copilului, a stimulentului de inserție și a alocației de stat, respectiv plata acestora este efectuată de către Agenția Pentru Plăți Și Inspecție Socială a Municipiului Bucureşti (APISMB).
* Dosarele depuse la DGASPC sector 1 sunt înregistrate la Biroul Alocații și sunt transmise, pe bază de borderou, către APISMB, în vederea stabilirii dreptului și efectuării plății.
* Astfel, sesizările ce au ca obiect calculul şi plata drepturilor la indemnizaţie creştere copilul, alocaţia de stat pentru copil, respectiv stimulentul de inserţie, înaintate de către persoanele domiciliate cu forme legale pe raza Municipiului Bucureşti, sunt de competenţa APISMB.
* Prin urmare, dacă doriți informații legate de emiterea deciziei de stabilire, de eliberarea unei adeverințe care să cuprindă veniturile obținute cu titlu de alocație, indemnizație, stimulent, de modul de calcul al beneficiilor, vă invităm să vă adresați instituției competente.
Dacă doriți schimbarea modalității de plată, a contului în care primiți vreunul dintre aceste beneficii, transferul într-o altă unitate administrativ teritorială ca urmare a schimbării domiciliului, vă invităm să vă adresați instituției competente.
Pentru mai multe informații, vă invităm să accesați: https://bucuresti.mmanpis.ro/.
În atenția persoanelor care doresc să depună cererea și documentele în vederea obținerii alocației de stat/ indemnizației pentru creșterea copiilor/stimulentului de inserție, online pe adresa de e-mail: alocatii@dgaspc-sectorul1.ro
Depunerea prin poșta electronică a cererilor, declarațiilor și documentele justificative este opțională și se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului(UE)2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.
Astfel, avem rugămintea de a trimite actele urmând procedura descrisă mai jos. Dacă vă aflați în imposibilitatea de a urma pașii conform procedurii, vă invităm să optați pentru varianta depunerii la sediu.
Procedura de înregistrare on-line
1. Pentru a intra în posesia informațiilor și a formularelor necesare depunerii dosarului de acordare a alocației de stat/ indemnizației pentru creșterea copiilor/ stimulentului de inserție, vă invităm să accesați secțiunea ”Formulare/ documente” de mai jos.
Pentru răspunsuri și întrebări punctuale privitoare la completarea documentelor și transmiterea acestora, vă rugăm să vă adresați la numerele de telefon : 021.222.99.83 și 021.223.41.90/ 97/ tasta 2- 1, Biroul Alocații.
2. Toate documentele/formularele (cererea tip, declarațiile) trebuie completate lizibil, integral, semnate și datate.
3. Declarația pe proprie răspundere (formular 1.0) privind veridicitatea documentelor depuse este obligatorie.
4. Documentele care însoțesc cererea și declarația pe proprie răspundere, scanate și încărcate în format pdf, se trimit pe adresa de e-mail: alocatii@dgaspc-sectorul1.ro;
(adeverința cu veniturile formularul 1.3 un singur pdf, cererea tip Cerere ICC un singur pdf, declarații…)
5. Dacă solicitați alocația de stat în același timp cu indemnizația pentru creșterea copiilor, depuneți un singur dosar (cu actele necesare de la indemnizație), iar pe cererea tip de la indemnizație, bifațiși alocația de stat, nu mai atașați și actele de la alocație de stat.
6. În situația în care dosarul este complet, vă vom transmite pe e- mail numărul de înregistrare.
7. În cazul în care informațiile sunt incomplete, nu sunt lizibile, vă vom solicita telefonic sau prin intermediul e-mailului documentele lipsă/incomplete/incorect completate, dosarul urmând a fi înregistrat după completarea informațiilor solicitate.
!!! În cazul în care, în maxim 2 zile lucrătoare de la transmiterea e-mail-ului dumneavoastră, nu primiți niciun răspuns (un e-mail cu numărul de înregistrare/confirmare, sau sunteți contactat pentru a furniza documente în plus față de cele transmise), este posibil să se fi produs o problemă tehnică sau de altă natură și vă recomandăm să ne contactați la nr. tel. 021.222.99.83.
Beneficiari:
Copiii în vârstă de până la 18 ani ai căror reprezentanți legali au domiciliul/reședința conform actului de identitate pe raza Sectorului 1.
Alocația de stat pentru copii se stabilește în cuantum de:
Alocaţia de stat pentru copii se acordă şi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la terminarea acestora. Tinerii beneficiază de alocaţia de stat pentru copii în baza cererii care se depune la unităţile de învăţământ şi este însoţită de copia actului de identitate şi de adeverinţa eliberată de unitatea de învăţământ, prin care se atestă faptul că urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, că acestea sunt continuate fără întrerupere şi că nu repetă anul şcolar. Unitățile de învățământ trimit documentația în vederea continuării plății la Agenția Pentru Plăți și Inspecție Socială București. Astfel, pentru a obține mai multe informații legate de plata alocației de stat a unui elev de 18 ani, vă invităm să vă adresați instituției competente https://bucuresti.mmanpis.ro/contact/
Beneficiari(condiții de acordare):
a) este cetăţean român, cetăţean străin sau apatrid;
b) are, conform legii, domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României;
c) locuieşte în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora. în situaţia în care părinţii copilului nu sunt căsătoriţi, dar copilul a fost recunoscut, îndeplinirea condiţiilor prevăzute de către tată se demonstrează pe baza anchetei sociale efectuate de autoritatea tutelară.
d) în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, a realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului fie s-au aflat într-una din situațiile considerate perioade asimilate prin lege.(link)
a) au beneficiat de indemnizaţie de şomaj, stabilită conform legii, sau au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, în condiţiile prevăzute de actele normative cu caracter special care reglementează concedierile colective;
b) s-au aflat în evidenţa agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv a municipiului Bucureşti, în vederea acordării indemnizaţiei de şomaj;
c) au beneficiat de concedii şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
d) au beneficiat de concedii medicale şi de indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale, în baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată;
e) au beneficiat de pensie de invaliditate, în condiţiile legii;
f) se află în perioada de întrerupere temporară a activităţii, din iniţiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii;
g) au beneficiat de concediu şi indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului;
h) au beneficiat de concediu şi indemnizaţie lunară pentru creşterea sau, după caz, pentru îngrijirea copilului cu handicap;
i) au beneficiat de concediu fără plată pentru creşterea copilului;
i^1) au beneficiat de concediu de acomodare şi indemnizaţia lunară aferentă acestuia;
j) se află în perioada de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată şi începerea unui alt contract de muncă pe durată determinată, aşa cum este aceasta definită de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare;
k) au însoţit soţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate;
l) au efectuat sau efectuează serviciul militar pe bază de voluntariat, au fost concentraţi, mobilizaţi sau în prizonierat;
m) frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar, inclusiv în cadrul programului „A doua şansă”, sau, după caz, universitar la nivelul studiilor universitare de licenţă ori de master, precum şi ale învăţământului postuniversitar la nivel de masterat, organizate potrivit legii, în ţară sau în străinătate, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu excepţia situaţiei de întrerupere a cursurilor din motive medicale;
n) au calitatea de doctorand, în condiţiile prevăzute de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011**), cu modificările şi completările ulterioare;
o) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ preuniversitar şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ preuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
p) se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului preuniversitar, organizat potrivit legii, şi începerea învăţământului universitar, cursuri de zi, în acelaşi an calendaristic;
q) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ universitar, cursuri de zi, cu sau fără examen de licenţă sau de diplomă, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ universitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
r) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ universitar, la nivelul studiilor universitare de licenţă sau de master, precum şi ale învăţământului postuniversitar la nivel de masterat, cursuri de zi, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ universitar la nivelul studiilor universitare de licenţă sau de master, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
s) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ postuniversitar, cursuri de zi, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ postuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
t) se află în perioada de 60 de zile de la finalizarea cursurilor învăţământului obligatoriu sau, după caz, de la absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului preuniversitar, universitar la nivelul studiilor universitare de licenţă sau de master şi postuniversitar la nivel de masterat, organizate potrivit legii, cu sau fără examen de absolvire, în vederea angajării ori, după caz, trecerii în şomaj, calculate începând cu data de 1 a lunii următoare finalizării studiilor;
u) au beneficiat de concediu fără plată pentru a participa la cursuri de formare şi perfecţionare profesională din iniţiativa angajatorului sau la care acesta şi-a dat acordul, organizate în condiţiile legii;
v) se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului medical superior, organizat potrivit legii, cu examen de licenţă organizat în prima sesiune, şi începerea primului rezidenţiat după absolvire;
x) au fost trimişi în misiune permanentă în străinătate;
y) au beneficiat de indemnizaţia lunară prevăzută la art. XI şi XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 59/2020, cu modificările şi completările ulterioare, de indemnizaţia prevăzută de art. 1 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2021 pentru stabilirea unor măsuri de protecţie socială a angajaţilor şi a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice, determinate de situaţia epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 şi/sau de prevederile art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările ulterioare.
Cadru legislativ
Termenul de depunere
Cu 30 zile înainte de intrarea în concediu creştere copil(înainte de suspendarea activităţii) /în cel mult 60 zile lucrătoare de la încetarea concediului de maternitate sau de la data naşterii copilului, după caz .
În cazul veniturilor obținute în calitate de salariat :
Dacă pe perioada celor 12 luni anterior nașterii copilului solicitantul a beneficiat de bonuri de masă, precum și de alte bonusuri oferite de către angajator( pentru. care nu se plătesc asigurări sociale),va anexa la dosar și o adeverință privind cuantumul acestora.
În cazul veniturilor obținute din activități independente:
Venituri independente, obținute din exercitarea profesiei de avocat, notar public sau medic:
Venituri obținute din drepturi de autor
Venituri obținute Persoană Fizică Autorizată
Persoana care în ultimii 2 ani anteriori nașterii copilului a urmat cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar/universitar/postuniversitar
Cuantumul indemnizaţiei lunare este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului. Cuantumul minim al indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic decât 1651 lei, cuantumul maxim al acesteia nu poate depăşi valoarea de 8.500 lei
Pentru copilul cu dizabilitate încadrat într-un grad de handicap, părintele care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege, va beneficia de concediul pentru creşterea copilului până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani. Cererea și actele doveditoare, în vederea obținerii indemnizație creștere copil până la 3 ani, vor fi aceleași ca și cele depuse la dosarul de indemnizație, de la angajator fiind nevoie doar de dovada prelungirii suspendării activității și în plus trebuie atașat certificatul de încadrare a copilului cu dizabilități în grad de handicap. Pentru continuitatea acordării dreptului, dosarul se va depune înainte de împlinirea vârstei de 2 ani a copilului. Dacă până la vârsta de 2 ani , certificatul de încadrare va fi reînnoit, reprezentantul legal al copilului va prezenta atât noul certificat cât și dovada prelungirii suspendării activității, pentru continuitatea drepturilor.
LUNA( LUNILE ) CUVENITE CELUILALT PĂRINTE
Dacă ambii părinţi îndeplinesc condiţiile de acordare a indemnizaţiei dreptul la concediul pentru creşterea copilului se acordă pe bază netransferabilă, astfel încât cel puţin o lună(două luni)(link) din perioada totală a concediului de creştere a copilului este alocată uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept; celălalt părinte nu poate beneficia de dreptul la concediu în locul acesteia. Dacă dreptul nu se solicită de către celălalt părinte, concediul şi indemnizaţia se reduc cu o lună(două luni). Dacă acesta va solicita dreptul, va trebui să depună cererea şi actele doveditoare, în cel mult 15 zile de la suspendarea activității.
*În cazul în care persoana îndreptățită își reia activitatea, aceasta va primi stimulentul de inserție până la vârsta de 3 ani sau 4 ani a copilului cu dizabilitate.
În fiecare dintre situaţii, persoana îndreptăţită trebuie să ţină cont în ceea ce priveşte data reluării activităţii şi de îndeplinirea condiţiilor de acordare a indemnizaţiei de către celălalt părinte, precum şi de alegerea acestuia de a intra în propriul concediu sau nu.
O lună(două luni)
În cazul persoanelor îndreptățite cu drepturi stabilite până la data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr.865/2023, respectiv până la data de 19 septembrie 2023, perioada concediului pentru creșterea copilului aferentă celuilalt părinte este de o lună.
Condiții de acordare:
În cazul în care persoana beneficiară de indemnizație creștere copil, naște unul sau mai mulți copii, va primi o indemnizație în cuantum de 50% din indemnizația stabilită pentru copilul cu care se află în concediu (pentru fiecare copil nou născut)până la împlinirea vârstei de 2 ani a primului copil.
Acte necesare:
Termenul de depunere
Înainte de împlinirea vârstei de 2 ani a copilului cu care beneficiarul se află în plata indemnizației pentru creșterea copiilor.
În cazul suprapunerii naşterilor(când nașterea celui de-al doilea copil are loc înainte de a împlini 2 ani primul copil), dosarul de indemnizație pentru creșterea copiilor pentru copilul nou-născut va conține dovada prelungirii suspendării activităţii,(decizie, act adiţional, etc) şi celelalte acte obligatorii: cererea, actele de identitate ale părinţilor, certificatele de naştere ale copiilor și va fi depus cu 60 zile înainte de împlinirea vârstei de 2 ani a primului copil, nu mai târziu de împlinirea vârstei de 2 ani a acestuia.
Concediul pentru creşterea copilului şi indemnizaţia lunară, se pot acorda doar după terminarea concediului de maternitate şi nu mai devreme de a 43-a zi de la data naşterii copilului. Prin urmare, dacă tatăl solicită indemnizația pentru creștera copilului sau mama solicită și nu este angajată cu contract de muncă, dovada acordării sau neacordării indemnizației de maternitate, este obligatorie la dosar.
Beneficiari (condiții de acordare):
Drepturile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se acordă în situaţia în care solicitantul îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este cetăţean român, cetăţean străin sau apatrid;
b) are, conform legii, domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României;
c) locuieşte în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora. În situaţia în care părinţii copilului nu sunt căsătoriţi, dar copilul a fost recunoscut, îndeplinirea condiţiilor prevăzute de către tată se demonstrează pe baza anchetei sociale efectuate de autoritatea tutelară.
d) în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
e) realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, fie înainte de a împlini copilul vârsta de 2 ani sau 3 ani în cazul copilului cu dizabilitate, fie după această data până la 3 ani.
f) persoanele care sunt îndreptățite să beneficieze de concediul pentru creșterea copilului de la 3 la 7 ani și obțin venituri supuse impozitului, au dreptul la un stimulent de inserție în cuantum de 650 lei
Cadru legislativ
Termenul de depunere
În situaţia în care beneficiarul de indemnizaţie creştere copil, realizează venituri profesionale supuse impozitului pe venit, cererea pentru obţinerea stimulentului de inserţie, se depune în cel mult 30 de zile de la această dată (în cazul în care mama/tatăl a beneficiat de indemnizaţie creştere copil şi se întoarce la serviciu)
În situaţia în care persoana îndreptăţită îşi reia activitatea imediat după terminarea concediului de maternitate, cererea pentru acordarea stimulentului de inserţie, însoţită de actele doveditoare, se pot depune în cel mult 60 de zile lucrătoare de la încetarea concediului de maternitate, indiferent de părintele care depune dosarul (concediul de maternitate este format din pre- natal şi post-natal, este de maximum 126 zile şi are dreptul doar mama)
*concediile pentru sarcină şi lăuzie se pot compensa între ele, în funcţie de recomandarea medicului şi de opţiunea persoanei beneficiare, în aşa fel încât durata minimă obligatorie a concediului de lăuzie să fie de 42 de zile calendaristice.
În situația în care optează tatăl pentru stimulentul de inserție, iar mama nu are dreptul la concediul de maternitate, cererea pentru obținerea stimulentului de inserție poate fi depusă în maxim 60 zile lucrătoare de la data nașterii copilului.
Dovada realizării veniturilor, în cazul în care părintele a beneficiat de indemnizație creștere copil și realizează venituri:
În cazul veniturilor salariale :
• Dovada reluării activităţii(decizie, ordin, dispoziţie, act adiţional) în original
• Dovada reluării activității, actul de încetare a activității de la vechiul angajator și contractul de muncă sau adeverința eliberată de noul angajator, în care să se precizeze data începerii activității(în cazul în care reluarea activității nu se face la același angajator) copie și original
În cazul veniturilor realizate din activităţi independente (venituri obţinute din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor exercitarea profesiilor medicale, de avocat, convenţii civile, contracte de comision sau alte venituri asimilate salariilor, venituriobţinute ca Persoană Fizică Autorizată / Persoană Fizică Independentă):
Dovada realizării veniturilor, în cazul în care părintele își reia activitatea fără a beneficia de indemnizație creștere copil
În cazul veniturilor salariale :
Adeverinţăcompletată de angajator (această adeverință este Anexa 2 prevăzută de lege atât pentru indemnizația pentru creșterea copiilor cât și pentru stimulentul de inserție; prin urmare, angajatorul va trebui să o completeze corespunzător situației în care se află angajatul; respectiv, se va menționa data cu care își va relua angajatul activitatea după terminarea concediului de maternitate/altui tip de concediu;
În cazul veniturilor realizate din activităţi independente(drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor , venituri obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, convenţii civile, contracte de comision sau alte venituri asimilate salariilor, venituriobţinute ca Persoană Fizică Autorizată / Persoană Fizică Independentă):
Condiții de acordare:
Drepturile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se acordă în situaţia în care solicitantul îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este cetăţean român, cetăţean străin sau apatrid;
b) are, conform legii, domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României;
c) locuieşte în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.
d)părintele are/nu are dizabilitate și are în întreținere un copil cu dizabilitate/fără dizabilitate
e)părintele îndeplinește sau nu condițiile de acordare a indemnizației creștere copil
Cadru legislativ
Acte necesare:
Beneficiarii acestor drepturi prevăzute de OUG nr.111/2010, trebuie să depună la fiecare reînnoire a certificatului de încadrare în grad de handicap, o cerere, însoțită de actul de identitate, certificatul de naștere al copilului, certificatul de încadrare în grad de handicap, dovada prelungirii suspendării(dacă este cazul) pentru continuitatea drepturilor.
Părintele copilului încadrat în grad de handicap grav, nu poate primi indemnizația echivalentă asistentului personal și indemnizația creștere copil/sprijinul lunar/indemnizația pentru program redus/stimulent de inserție.
Pentru informații legate de cuantumul acestor drepturi, precum și de actele necesare depunerii cererilor, vă invităm să ne contactați
Beneficiarul este obligat să ne comunice în scris, reluarea/încetarea/suspendarea activităţii şi orice modificare intervenită în situaţia sa, de natură să determine încetarea sau suspendarea plăţii drepturilor, în termen de 15 zile lucrătoare de la apariţia acesteia.(intrarea în concediu de maternitate pentru alt copil, intrarea în concediu fără plată …)
Va trimite declaraţia beneficiarului cu privire la modificarea intervenită (formular 2.4), însoțită de actul de identitate și actele doveditoare ale modificării, acolo unde este cazul.
Începând cu data de 01.01.2024 a intrat în vigoare Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare, prin care se va stabili ajutorul de incluziune, beneficiu ce va înlocui alocația pentru susținerea familiei și ajutorul social.
CE ESTE VENITUL MINIM DE INCLUZIUNE (VMI)?
VMI reprezintă un program de asistență socială, creat pentru a ajuta persoanele și familiile aflate în situații vulnerabile să depășească mai ușor obstacolele financiare pe care le întâmpină.
VMI este un beneficiu prevăzut în Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune și are două componente:
1. AJUTOR DE INCLUZIUNE
2. AJUTOR PENTRU FAMILIA CU COPII
O familie sau persoană singură poate beneficia de o singură componentă sau de ambele, în funcție de nivelul venitului de care dispune, componența familiei, calitatea de persoană în vârstă sau participarea copiilor la educație.
Pentru accesarea VMI este necesară depunerea unei singure cereri, indiferent dacă familia/persoana singură va beneficia de una sau de ambele componente ale acestui beneficiu de asistență socială. De asemenea, acordarea VMI se face printr-o plată unică lunară,indiferent dacă este vorba de una sau de ambele componente ale sale.
VMI nu se rezumă la acordarea unei sume de bani. Acest ajutor conține un pachet integrat de măsuri de sprijin în domenii-cheie, cum ar fi: ocuparea forței de muncă, serviciile sociale, educația, sănătatea și locuirea, toate contribuind la reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială.
CINE POATE SOLICITA VMI?
VMI poate fi solicitat atât de persoanele singure, cât și de familiile care îndeplinesc condițiile de acordare.
Pentru clarificarea termenilor de ”persoană singură” și ”familie”, vă rugăm să consultați secțiunea ”Definiții”.
VMI se acordă persoanelor singure/familiilor care obțin un venit net calculat în conformitate cu legea* mai mic sau egal cu nivelurile maxime stabilite prin lege, pentru fiecare dintre cele două componente:
CUM SE CALCULEAZĂ CUANTUMUL VMI?
1. SPRIJIN PENTRU INCLUZIUNE
2. SPRIJIN PENTRU FAMILIA CU COPII
Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii este stabilit în funcție de nivelul venitului lunar și numărul copiilor din familie.
Precizări referitoare la stabilirea cuantumului VMI:
PAȘII NECESARI PENTRU A SOLICITA VMI
Venitul minim de incluziune se acordă în baza unui dosar întocmit de solicitant. Dosarul trebuie să conțină următoarele documente:
Cererea de acordare a venitului minim de incluziune, însoţită de documentele doveditoare, se depune şi se înregistrează la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 dacă persoana solicitantă are domiciliul ori reşedinţa sau, după caz, trăieşte pe raza Sectorului 1.
După depunerea cererii însoțite de documentele necesare,dosarul solicitantului va și preluat și analizat de către angajații compartimentelor de specialitate. În urma analizei, dosarul va fi înaintat primarului pentru emiterea dispoziției de acordare sau respingere, conform fiecărui caz în parte. Solicitantului de VMI îi va fi comunicată dispoziția primarului privind aprobarea sau respingerea acordării dreptului.
PRECIZĂRI SUPLIMENTARE
Stabilirea dreptului la venit minim de incluziune se realizează ţinându-se seama de bunurile familiei sau, după caz, ale persoanei singure.
Bunurile ce conduc la excluderea acordării VMI sunt următoarele:
A.Bunuri imobile
Persoana sau familia care deține, pe lângă locuința de domiciliu, o cotă parte dintr-o altă clădire/spațiu locativ/imobil poate beneficia de venit minim de incluziune indiferent de mărimea cotei, dacă prin această posesiune nu poate valorifica bunul respectiv.
B.Bunuri mobile
C. Depozite bancare
În situaţia în care unul sau mai multe bunuri cuprinse în lista menționată aflate în proprietatea persoanei singure/familiei beneficiare de venit minim de incluziune, este dat/sunt date în închiriere/arendă/concesiune, acest bun/aceste bunuri va fi luat/vor fi luate în calcul pentru persoana/familia care îl are/le are în închiriere/arendă/concesiune, iar pentru proprietarul de drept se va lua în calcul valoarea obţinută în urma cedării dreptului de folosinţă a bunului/bunurilor.
În cazul familiei care locuieşte şi gospodăreşte împreună cu alte familii ori persoane singure şi contribuie împreună la achiziţionarea sau realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea veniturilor familiei se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât şi partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie.
Obligaţiile titularului:
DEFINIȚII
Nr. crt. | Termenul | Definiția |
1 | Venitul minim de incluziune (VMI) | VMI reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal pentru familiile şi persoanele singure aflate în situaţie de dificultate, în scopul prevenirii şi combaterii sărăciei şi riscului de excluziune socială şi stimularea participării copiilor în sistemul de educaţie. În funcţie de componenţa familiei şi de nivelul venitului net ajustat, se compune din: • ajutor pentru incluziune şi ajutor pentru familia cu copii; • ajutor de incluziune, exclusiv; • ajutor pentru familia cu copii, exclusiv. Este însoţit de alte măsuri de asistenţă socială complementare, acordate în bani şi/sau în natură, acordate de la bugetul de stat sau din bugetul local: • stimulente • facilităţi contributive • alte drepturi complementare |
2. | Beneficiarii de venit minim de incluziune | • Familiile şi persoanele singure, cetăţeni români care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România. • Familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă, denumite în continuare persoane fără adăpost, însă doar pe perioada în care se află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care trăiesc. • Familiie şi persoanele singure care nu au cetăţenie română beneficiază de venit minim de incluziune dacă: – sunt cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European, al Confederaţiei Eleveţiene sau străini pe perioada în care au domiciliul ori, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legislaţiei române; – sunt cetăţeni români sau apatrizi cărora li s-a acordat o formă de protecţie în condiţiile legii; – sunt apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legii. |
3. | Ajutor pentru incluziune | Ajutor financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut de lege, pentru asigurarea necesităţiilor zilnice de viaţă |
4. | Ajutor pentru familia cu copii | Ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut de lege, care au în întreţinere unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 18 ani, în scopul prevenirii şi riscului de sărăcie a copilului şi stimulării participării acestuia în sistemul de educaţie |
5. | Stimulente | Măsuri speciale de stimulare pentru participarea pe piaţa muncii, acordate în bani sau care reprezintă deduceri aplicate veniturilor persoanei |
6. | Facilităţi contributive | Asigurarea în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate |
7. | Alte drepturi complementare | Transferuri financiare şi/sau sprijin în natură, în scopul de a facilita incluziunea socială şi prevenirea riscului de excluziune socială, acordate beneficiarilor de venit minim de incluziune, constând, după caz, în: • plata asigurării obligatorii a locuinţei; • acordarea de ajutoare comunitare şi de urgenţă; • accesul la măsuri de sprijin financiar pentru promovarea şi susţinerea frecventării cursurilor de învăţământ; • măsuri de stimulare a ocupării prevăzute de Legea nr.76/2002; • accesul la servicii sociale disponibile. |
8. | Persoana singură | Se consideră membru de familie, în vederea calculării cuantumului ajutorului de incluziune şi stabilirii obligaţiilor beneficiarului de VMI. • este persoana care a împlinit vârsta de 18 ani, locuieşte singură şi nu se mai află în întreţinerea părinţilor, precum şi persoana cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, care locuieşte şi se gospodăreşte singură şi are capacitate de exerciţiu anticipată; • persoana cu vârsta de peste 18 ani care locuieşte împreună cu părinţii săi sau cu alte persoane singure ori familii şi care obţine/nu obţine venituri din salarii şi/sau alte activităţi; • fiecare soţ, în cazul soţilor despărţiţi în fapt cu domicilii diferite, dacă această situaţie este dovedită prin verificare în teren; • persoana cu vârsta de cel puţin 65 de ani necăsătorită, divorţată sau văduvă, care trăieşte în locuinţa sa de domiciliu sau de reşedinţă ori este găzduită, pe perioadă nedeterminată, într-un serviciu social cu cazare prevăzut în HG nr.867/2015. |
9. | Familie | • soţ şi soţie, căsătoriţi în condiţiile legii, care locuiesc împreună; • soţ şi soţie cu copiii lor necăsătoriţi, aflaţi în întreţinere cu vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învăţământ – cursuri de zi, organizate potrivit legii, cu domiciliul sau reşedinţa comună înscrisă în actele de identitate şi care locuiesc împreună; • bărbatul şi femeia necăsătoriţi care trăiesc şi locuiesc împreună, dacă aceasta situaţie se confirmă la verificarea în teren; • bărbatul şi femeia necăsătoriţi care trăiesc şi locuiesc împreună, cu copiii lor necăsătoriţi şi/sau ai fiecăruia dintre ei, având vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani dacă urmează o formă de învăţământ -cursuri de zi, organizată potrivit legii, care locuiesc împreună, dacă această situaţie se confirmă la verificarea în teren; • părintele/părinţii care locuieşte/locuiesc cu copiii lui/lor necăsătoriţi aflaţi în întreţinere, cu vârsta de peste 18 ani şi care au certificat de persoană încadrată într-un grad de handicap/dizabilitate accentuat/ă sau grav/ă; • Părinţii şi copiii lor necăsătoriţi în vârstă de peste 18 ani care NU frecventează o formă de învăţământ organizată potrivit legii sau părinţii şi copiii lor necăsătoriţi în vârstă de peste 26 de ani care frecventeayă o formă de învăţământ organizată conform legii, care locuiesc şi/sau gospodăresc împreună, constituie FAMILII SEPARATE. |
10. | Familie monoparentală | Familia formată din persoana singură şi copilul/copiii aflaţi în întreţinere, în vârstă de până la 18 ani sau de până la 26 de ani dacă urmează o formă de învăţământ -cursuri de zi, organizată potrivit legii, care locuiesc şi gospodăresc împreună. |
11. | Persoana singură din familia monoparentală | Persoana care: a. este necăsătorită; b. este văduvă; c. este divorţată; d. al cărei soţ/soţie este declarat/declarată decedat/decedată prin hotărâre judecătorească; e. al cărei soţ/soţie se află în una dintre situaţiile de mai jos: o dacă o persoană, fiind obligată să lipsească vreme îndelungată de la domiciliu, nu a lăsat un mandatar sau un administrator general; o dacă o persoană a dispărut fără a exista informaţii despre ea şi nu a lăsat un mandatar sau un administrator general. f. al cărei soţ/soţie este arestat/arestată preventiv pentru o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor; g. nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în situaţiile menţionate la lit.a)-e); h. a fost numită tutore sau i s-a încredinţat ori dat în plasament unul sau mai mulţi copii şi se află în una dintre situaţiie menţionate la lit.a)-e). |
12. | Persoane care locuiesc şi gospodăresc împreună | Persoane care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: • locuiesc împreună în acelaşi imobil/locuinţă şi/sau, după caz, au domiciliul şi reşedinţa comună, înscrisă în actele de identitate; • contribuie împreună la achiziţionarea sau la realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora. |
13. | Persoane fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă – persoane fără adăpost | Persoanele care nu deţin o locuinţă principală sau, după caz, o locuinţă secundară, în condiţiile legii, şi care trăiesc în stradă sau în adăposturi improvizate ori în centre rezidenţiale pentru persoanele fără adăpost |
14. | Copil în întreţinere | Persoana care nu a îndeplinit vârsta de 18 ani şi nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, în condiţiile legii, precum şi tânărul în vârstă de până la 26 de ani care urmează o formă de învăţământ – cursuri de zi, organizată potrivit legii, copiii încredinţaţi în vederea adopţiei, cei aflaţi în plasament la o persoană sau familie ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii, tinerii în vârstă de peste 18 ani care, în condiţiile legii, sunt declaraţi persoane cu handicap grav sau accentuat. |
15. | Locuinţă de domiciliul sau de reşedinţă | Construcţia cu destinaţia de locuinţă aflată în proprietatea titularului ajutorului/ajutoarelor financiare ori închiriată sau asupra căreia se exercită un drept de folosinţă în condiţiile legii, situată la adresa înscrisă în actele de identitate ale persoanei singure/membrilor de familie sau, după caz, adresa la care persoanele sunt înscrise în cartea de imobil şi sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreţinere a locuinţei. Se asimilează locuinţei de domiciliu sau reşedinţei şi locuinţa de necesitate, precum şi locuinţa socială. NU se consideră locuinţă de domiciliu sau de reşedinţă serviciile sociale cu cazare prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare, publice sau private, inclusiv cele înfiinţate şi administrate de cultele religioase cu scop monahal. Prin EXCEPŢIE, serviciile sociale cu cazare se consideră locuinţă de reşedinţă pentru persoanele vârstnice cu vârsta de peste 65 de ani care sunt găzduite pentru o perioadă nedeterminată, nu au venituri proprii, nu au aparţinători legali ori aceştia nu au suficiente venituri pentru plata contribuţiei lunare de întreţinere şi/sau nu sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate. |
16. | Testarea mijloacelor de trai | Evaluarea veniturilor băneşti, a bunurilor şi a veniturilor ce pot fi obţinute prin valorificarea/utilizarea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea ori folosinţa familiei sau persoanei singure |
17. | Venit net lunar ajustat | Suma care revine fiecărui membru de familie din venitul net lunar total al acesteia, după aplicarea coeficienţilor de echivalenţă corespunzători dimensiunii familiei. Pentru mai multe informații referitoare la modul de calcul al venitului net ajustat (conform reglementărilor VMI), vă recomandăm să luați legătura cu asistentul social din cadrul DGASPC Sector 1. |
18. | Coeficienţi de echivalenţă | Unitate de măsură utilizată la calculul venitului net lunar ajustat |
19. | Verificare în teren | Procedura de stabilire a veridicităţii informaţiilor furnizate de solicitanţi, la domiciliul/reşedinţa acestora, în scopul stabilirii îndeplinirii condiţiilor de acordare a dreptului |
20. | Analiza de risc | Reprezintă utilizarea sistematică a informaţiilor disponibile pentru a diminua riscul de eroare şi fraudă în acordarea beneficiilor de asistenţă socială, pentru identificarea pericolelor din perspectiva utilizării eficiente a fondurilor publice |
21. | Fişa de verificare | Formularul standard utilizat pentru efectuarea verificării de teren, inclusiv pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr.226/2012, cu modificările ulterioare |
22. | Plan de intervenţie | Planul elaborat în baza nevoilor/riscurilor/situaţiilor de dificultate identificate ca urmare a verificării administrative şi a verificării de teren ori evaluării, în scopul stabilirii măsurilor de asistenţă socială aplicabile pentru prevenirea sau combaterea riscului de excluziune socială |
23. | Verificare administrativă | Procedura de stabilire a veridicităţii informaţiilor furnizate de solicitanţii, în baza documentelor justificative şi a informaţiilor existente în bazele de date ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale/instituţiilor publice. |
24. | SNIAS | Sistemului naţional informatic pentru asistenţă socială asigură suportul informatic pentru înregistrarea şi administrarea cererilor, declaraţiilor şi altor documente prevăzute de lege, verificarea criteriilor de eligibilitate şi a condiţiilor de acordare a dreptului, emiterea şi transmiterea dispoziţiilor şi deciziilor de aprobare/respingere/suspendare/încetare a dreptului, precum şi a altor operaţiuni specifice procesului de acordare a venitului minim de incluziune şi permite accesarea bazelor de date ale instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale în vederea verificării îndeplinirii criteriilor de eligibilitate şi condiţiilor de acordare a dreptului la VMI |
Condițiile de acordare:
Persoanele care au în întreținere copii de vârstă preșcolară, ale căror venituri sunt până la 3500 lei pe membru de familie și care au încheiat un contract cu firma la care este angajată bona sau direct cu bona dacă aceasta este persoană fizică autorizată, și care îndeplinesc cumulative următoarele condiții:
Ajutorul financiar se acordă pe baza de cerere și declarație pe propria răspundere și de documente doveditoare care sa ateste îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege.
Cadru legislativ
Acte necesare:
a. cererea și declarația pe propria răspundere (Anexa nr.1) ;
b. copie actul de identitate solicitant;
c. copie actul de identitate al celuilalt părinte, după caz;
d. copie certificat de căsătorie, după caz;
e. copie după certificatul de naștere al copilului/copiilor pentru care se solicită ajutorul și copii ale certificatelor de naștere pentru ceilalți copii aflăți în întreținere, dacă este cazul;
f. copia documentului prin care se atestă calitatea de reprezentant legal al copilului/copiilor;
g. dovadă veniturilor realizate în ultimele 6 luni de membrii familiei ( adeverințe eliberate de angajator sau entitatea asimilată acestuia, de organul fiscal în cazul veniturilor din activități independente);
h. copia documentului în baza căruia se desfășoară activitatea de bonă(contractul de prestări servicii încheiat între o persoană juridică acreditată că furnizor de servicii sociale și care deține licență de funcționare pentru serviciile de îngrijire și supraveghere a copilului pe timpul zilei prestate de bone și reprezentantul legal al copilului sau contractul de prestări servicii încheiat între bonă, că persoană fizică autorizată, acreditată că furnizor de servicii sociale și care deține licență de funcționare pentru serviciile de îngrijire și supraveghere a copilului pe timpul zilei prestate de bone și reprezentantul legal al copilului ) în care să se specifice dată la care bonă își începe activitatea; după caz se pot solicită acte suplimentare, respectiv contractul individual de muncă încheiat între bonă și o persoană juridică acreditată sau certificatul constatator emis de Registrul Comerțului pentru persoană fizică autorizată acreditată;
i. dovadă eliberată de Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă care să ateste că persoană solicitantă este înregistrată în evidențele agenției la dată solicitării, că persoană în căutarea unui loc de muncă și că nu a refuzat maximum două oferte de muncă/ acest act ar putea fi solicitat și de instituția noastră printr-o convenție încheiată cu Agenția în acest scop;
j. dovada de la bancă care să ateste faptul că solicitantul este titularul de cont(pentru plata prin cont bancar)
k. declarația celuilalt părinte (dacă este cazul ) Anexa nr.II;
l. angajamentul de plată, pentru recuperarea sumelor primite necuvenit (Anexa nr.III)
m. alte documente care să ateste condițiile de eligibilitate, în funcție de situația în care se află solicitantul.
Obligațiile solicitantului de ajutor financiar pentru plata serviciilor oferite de bonă:
a. de a depune din 6 în 6 luni la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1, o declarație pe propria răspundere privind menținerea condițiilor de acordare a ajutorului; (AnexaIV)
b. de a comunica în termen de maxim 10 zile în scris, cu prezentarea documentelor justificative, Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1, orice modificare intervenită în situația socio-economică, în componența familiei sau referitoare la copii.
Formulare: